Brăduț și călduț
oameni dragi sufletului
și gînduri ciudate.
Aștept,
între timp
mă gîndesc la dragoste.
Iubesc,
sunt fericită.
Dar,
totuși aș vrea
să retrăiesc pentru 5 minute
sentimentul
"cum e să nu fii îndrăgostită".
Îmi e dor de
EL.
m-a rugat să las felia de pâine pe marginea mesei.
Am căzut la înălțimea depresiei,
iar lumina din bucătărie se înnegri
când lacrima se prelingea
încet și uscată pe obrazul stâng.
Tăcere
iar, după...
deslușesc o voce neomenească,
pentru că îngerul nu este om, iar omul se transformă în înger. Respir adânc... iar la un moment dat simții o mână pe umărul drept era femeia care m-a rugat să mă construiesc ca să nu-i fie trist în iadul pământesc.