al meu noroc nu cade din pod

        Mulți cataloghează norocul drept  mit sau o enigmă care odată cu trecerea timpului poate fi elucidată. Eu, însă, cînd privesc în jur și văd că unii ajung peste noapte undeva sus, fără a avea merite sau poate că sunt nemuroși, mhm, cine știe! Oare cumătrismul sau alte metode aplicate pentru a ajunge cineva pot fi numite noroc?
       Devin confunză, pentru că nu știu care-i adevărata valoare a cuvîntului "noroc".
Probabil că acest termen are semnificații diferite, în dependență de statutul pe care-l deții.
Pentru oamenii simpli norocul reprezintă muncă asiduă pentru a deveni cineva sau pentru calificare. Cei mai "pompoși" sunt și cei mai norocoși, evident la ei totul se consideră a fi noroc.
- Azi șomer, mîine vedetă.
-Mamă, ce noroc mai au unii!
       Totuși, cred eu că destinul e dăruit de Dumnezeu, dar norocul îl creăm noi.
Deseori aud expresia "totul depinde de noroc", ba nu, totul depinde de noi, oamenii. De scopurile pe care le urmărim, de munca pe care o depunem, de atitudine, de realizări..și de tot ce facem noi.
Pînă la urmă dacă vrei să fii și tu  în lista celor norocoși, muncește!
Pentru mine norocul înseamnă viața, Dumnezeu mi-a daruit existență, asta e mai presus decît toate.
Mulțumesc Doamne, pentru destin, pentru părinții care sunt icoana sufletului meu, norocul mi-l fac singură!